Urbanism
Autorizaţii construire 2013
Alte documente care fac obiectul aducerii la cunoștință publică, conform legii
Autorizaţii construire 2013
Comuna Periam este aşezată în vestul ţării, în nord – vestul Câmpiei Banatului, într-o subdiviziune a Câmpiei Mureşului, denumită Câmpia Arancăi.
Relieful este determinat de Câmpia Arancăi, care reprezintă o deschidere în con larg a Luncii Mureşului, începând de la localitatea Periam spre SV, adică de la cotul de 90˚ al Mureşului, unde Câmpia Vingăi s-ar continua spre NV cu cea a Nădlacului. Limita nordică a acestei câmpii include şi Lunca Mureşului situată la aproximativ 5 km nord de comuna Periam. Limita SE trece printre râurile Galaţca şi Aranca, urmând o mică diferenţă de nivel, pe curba de cca. 90 m începând chiar de la localitatea Sânpetru Mare. Această câmpie este cea mai nouă şi cea mai joasă câmpie mureşeană, pe centrul său meandrând Aranca ce îşi are încă obârşia în lunca Mureşului, la Sânpetru German (sud de Pecica).Altitudinile în această zonă se menţin între 89 – 85 m, pe unele grinduri urcând la 90 m.
Apele. Comuna Periam se caracterizează prin existenţa unui strat freatic cantonat la 2 – 5 m adâncime, iar în zonele mai joase urcă la 0 m. Freaticul nepotabil prezintă nivele fluctuante (1,5 – 2,0 m) dependente de volumul şi durata precipitaţiilor şi la diferite adâncimi în funcţie de altitudinea locală. Se încadrează în zona A cu ape dulci, bicarbonate.

Reţeaua hidrograficăeste reprezentată de râuri şi un sistem de canale care împânzesc teritoriul comunei. Aranca este un râu instalat pe fostele albii ale Mureşului, dispuse pe un areal de largă divagare, înainte de îndiguire. În bazinul său s-au realizat şi sisteme de irigare în apropiere de Mureş la Periam, Sânpetru Mare, Sinnicolau Mare şi Cenad (cu apă din Mureş, având prize de captare la Periam Port şi Cenad). Are ca afluent de stânga pe Galaţca, din Câmpia Jimboliei, care porneşte din comuna Periam, un curs şi mai vechi al Mureşului, si care este in general alimentat prin pompare. Apele Arancăi sunt alimentate din precipitaţii, din Mureş şi din drenajul apelor freatice• Mureşul – unul dintre cele mai mari râuri ale României – curge la aproximativ 5 km nord de Periam. El formează graniţa naturală a comunei Periam cu judeţul Arad. Debitul mediu al său la Nădlac este de 191 m³(sec. În anii secetoşi, debitul minim a fost de 14,0 m³/sec, la 29.01.1964. Aluviunile cărate în suspensie se ridică la media de 95 kg/s.Comuna Periam şi zona care o înconjoară, se afla în zona de climă temperată, fiind situată la distanţă aproximativ egală de ecuator şi pol. În ansamblu, are caracter de climă temperat continentală cu influenţe atlantice.

Temperatura aerului are o repartiţie uniformă de suprafaţă, cu o valoare a temperaturii medii multianuale de 10,9º C.Precipitaţiile atmosferice variază mult de la un an la altul, datorită activităţii ciclonale şi invaziilor de aer umed dinspre vest, nord – vest şi sud – est. Sumele anuale ale precipitaţiilor atmosferice se încadrează între 267,7 mm şi 699,1 mm. Din aceasta cauză apar frecvente perioade de secetă, manifestânduse frecvent tipul de secetă panonic.Frecvenţa vântului pe cele 8 direcţii, este predominanta pe direcţiile: sud 16,4 , nord 11,4 , şi sud-est 10,0 . În cuprinsul câmpiei, viteza medie anuală a vântului nu prezintă variaţii foarte mari.
Flora, pe teritoriul comunei Periam, regăseşte elemente europene, eurasiatice şi pontice, fiind prezentă vegetaţia ierboasă, halofilă (care are o desfăşurare discontinuă, fiind adaptată la regimul de săruri şi umiditate cu totul deosebită din aceste terenuri), acvatică şi segetală.

Fauna din această regiune se încadrează în regiunea paleoarctică, subregiunea panonică. Provincia prezintă o faună central-europeană, dar cu multe elemente de origine pontică. În această zonă o pondere însemnată o au rozătoarele, păsările şi reptilele.
POPULATIA STABILA PE SEXE SI GRUPE DE VARSTA – PERIAM
|
JUDETUL |
POPULATIA TOTAL |
G R U P A D E |
V A R S T A |
||||||||||||||||
|
Sub 5 |
5 – 9 |
10 – 14 |
15 – 19 |
20 – 24 |
25 – 29 |
30 – 34 |
35 – 39 |
40 – 44 |
45 – 49 |
50 – 54 |
55 – 59 |
60 – 64 |
65 – 69 |
70 – 74 |
75-79 |
80-84 |
85 ani |
||
|
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
ani |
si peste |
||
|
Ambele sexe |
4505 |
243 |
257 |
279 |
304 |
339 |
289 |
329 |
380 |
365 |
221 |
295 |
307 |
273 |
191 |
186 |
129 |
81 |
37 |
|
Masculin |
2260 |
135 |
141 |
154 |
164 |
173 |
146 |
173 |
212 |
174 |
120 |
144 |
146 |
132 |
94 |
65 |
52 |
24 |
11 |
|
Feminin |
2245 |
108 |
116 |
125 |
140 |
166 |
143 |
156 |
168 |
191 |
101 |
151 |
161 |
141 |
97 |
121 |
77 |
57 |
26 |
POPULATIA STABILA PE SEXE SI STARE CIVILA – PERIAM
|
JUDETUL |
POPULATIA TOTAL |
S T A R E A C I V I L A L E G A L A |
STAREA CIVILA |
|||
|
Necasatorit(a) |
Casatorit(a) |
Vaduv(a) |
Divortat(a) |
|||
|
Ambele sexe |
4505 |
1934 |
1950 |
410 |
211 |
248 |
|
Masculin |
2260 |
1127 |
964 |
67 |
102 |
124 |
|
Feminin |
2245 |
807 |
986 |
343 |
109 |
124 |
POPULATIA STABILA DUPA ETNIE – PERIAM
|
JUDETUL |
POPULATIA TOTAL |
E T N I A |
||||||||
|
Romani |
Maghiari |
Romi |
Ucraineni |
Germani |
Sarbi |
Bulgari |
Cehi |
Informatie nedisponibila |
||
|
PERIAM |
4505 |
3770 |
71 |
333 |
5 |
97 |
30 |
5 |
3 |
185 |
POPULATIA STABILA DUPA LIMBA MATERNA – PERIAM
|
JUDETUL |
POPULATIA TOTAL |
L I M B A M A T E R N A |
||||||||
|
Romana |
Maghiara |
Romani |
Ucraineana |
Germana |
Sarba |
Bulgara |
Ceha |
Informatie nedisponibila |
||
|
PERIAM |
4505 |
4042 |
70 |
76 |
3 |
92 |
25 |
5 |
3 |
184 |
POPULATIA STABILA DUPA RELIGIE – PERIAM
|
JUDETUL |
POPULATIA TOTAL |
R E L I G I A |
||||||||||
|
Ortodoxa |
Romano- |
Reformata |
Penticostala |
Greco- |
Baptista |
Crestina |
Crestina |
Ortodoxa |
Alta |
Informatie nedisponibila |
||
|
PERIAM |
4505 |
3655 |
329 |
8 |
171 |
58 |
51 |
3 |
5 |
8 |
20 |
190 |
POPULATIA STABILA DE 10 ANI SI PESTE PE SEXE, DUPA NIVELUL DE EDUCATIE – PERIAM
|
MACROREGIUNEA |
POPULATIA STABILA TOTAL |
N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T A B S O L V I T E |
||||||||||
|
Superior |
Post- |
Secundar |
Primar |
Fara scoala absolvita |
||||||||
|
Total1 |
din care: |
Total |
Superior |
Inferior |
Total |
din care: |
||||||
|
Universitar |
Liceal |
Profesional |
Persoane analfabete2 |
|||||||||
|
Ambele sexe |
4005 |
268 |
250 |
|
47 |
2945 |
977 |
585 |
1383 |
606 |
139 |
66 |
|
Masculin |
1984 |
123 |
116 |
|
22 |
1518 |
482 |
416 |
620 |
263 |
58 |
21 |
|
Feminin |
2021 |
145 |
134 |
|
25 |
1427 |
495 |
169 |
763 |
343 |
81 |
45 |
Sursa: www.recensamantromania.ro
Turism la Periam Port
Actual, Periam Port s-a transformat într-un sat de vacanţă, fiind zona de agrement a comunei şi a localităţilor din jur. Până în 1989 avea construite un număr de 46 locuinţe. După anul 1990, Primăria comunei a atribuit parcele în vederea construirii caselor de vacanţă. Zona Periam Port a fost inclusă în anul 2005 în Parcul Natural Lunca Mureşului şi face parte din Ariile Natura 2000.

În anul 2012 s-a finalizat implementarea proiectului transfrontalier „Ecoturul Mureşului inferior între Periam Port şi Mako” în parteneriat cu Primăria oraşului Mako (Ungaria), finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013.
În cadrul proiectului s-au achiziţionat canoe de tură, biciclete şi echipament de drumeţie şi campare pentru a realiza ture ecoturistice în zona Periam Port până la Mako. Pentru a afla mai multe despre proiect vizitaţi pagina oficială a acestuia aici.
Ecologie

În domeniul ecologiei primăria Periam s-a implicat în fiecare ediţie a acţiunii de igienizare la nivel naţional „Let’s do it Romania!” şi a organizat şi acţiuni independente de igienizare când era cazul. De asemenea a montat în mai multe puncte din comună tomberoane de colectare selectivă. De două ori pe an RoRec în parteneriat cu primăria organizează acţiuni de colectare a deşeurilor electrice şi electronice.

În anul 2013 s-a finalizat al doilea proiect transfrontalier în colaborare cu primăria oraşului Mako (Ungaria). Proiectul „Punte ecologică peste râul Mureş între Mako şi Periam” prin Programul de Cooperare Transfrontaliera UNgaria-România 2007-2013 prin care s-a construit un centru de informare ecologică la Periam Port şi două turnuri pentru observaţie în pădurile din Lunca MUreşului.